Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

Inocenta pe care o consuma timpul

Tags: editorial, mihaela pascu, nonsalanta, zambet, proiect, fotografie

Rasfoiesc un proiect fotografic. Cineva se intalneste an de an cu o tanara, in aceeasi luna, pentru a o fotografia. Totul a inceput acum aproape 10 ani, cand tanara era inca un copil. Ma uit la primul portret, zaresc un copil inteligent, ii recunosc in privire o sclipire unica, chiar imi atata curiozitatea: oare ce minuni va face copilul asta cand va creste?

Hainele simple, in culori neutre, alese nonsalant, dar care compun un rezultat care ii transpune firea independenta. Parul natural, asezat intr-o coafura care, purtata identic peste ani, ar avea sanse sa intoarca priviri. E ceva in aceasta inocenta care te face sa iti imaginezi una dintre cele mai elegante fiinte. Poate e insa doar o parere, poate ca fotografia insala? Si totusi, privirea aceea, usor strengareasca, fara teama, spune totul. Parca si lumina care ii cade pe chip ar putea fi aceeasi peste ani, intr-o villa din Toscana sau intr-o locuinta veche si eleganta din Bucuresti.

Imi imaginez, orice as face, un destin grandios pentru aceasta fiinta care pare sa aiba in acest moment tot ce ii trebuie pentru a ajunge unde isi doreste, pentru a face tot ceea ce isi propune, pentru a-si indeplini orice vis.

Anul urmator, privirea s-a schimbat. Recunosc surprinsa o usoara dezamagire, dar si o intrebare in aceeasi privire care, cu doar un an in urma, putea cuceri lumea. Nu stiu care e exact intrebarea, dar ii ghicesc dezamagirea. Ceva s-a schimbat, ceva s-a pierdut. Pentru totdeauna.

Peste inca un an, o noua fotografie. Un zambet, de data aceasta. Un zambet care nu mai e strengaresc, e un zambet ca pentru o fotografie. Copilul nu mai e copil, adolescentul pozeaza. Acelasi zambet, insa accentuat, peste inca un an. Nu reusesc sa trec dincolo de acest zambet, nu-mi mai spune nimic. E zambetul pe care il intalnesti atunci cand iti cumperi cafeaua si ziarul si vanzatorul iti ureaza sa ai o zi buna. Si stim ca pana si zambetul asta se mai zareste rar.

In anii urmatori, rutina alterneaza cu seductia. Posturile se schimba de la an la an, dar jocul e acelasi. Nimic care sa mai aiba de-a face cu prima fotografie, nimic care sa te ajute sa regasesti esenta omului fotografiat in urma cu zece ani.

Unii oameni raman la fel, se dezvolta, isi cresc talentele, inteligenta, si le zaresti asta in privire, le admiri cresterea. In alti oameni vezi cum se pierde totul, cum devin una cu ceilalti, cum nu-i mai regasesti in multimea de oameni.

Din zambetul care putea cuceri lumea citesti in prezent o simpla urare: "Sa aveti o zi buna..."
Autor: Mihaela Pascu


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.

Alte articole similare pentru fiecare cuvant


Comentarii 0 comentarii

Lasa un raspuns

Informatiile scrise aici sunt confidentiale.
Adresa de email data nu va fi publicata niciodata. De asemenea, toate informatiile furnizate nu vor fi partajate cu terte persoane.


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!


Ultimele comentarii